VERNISSAGE Sa., 20.09.2014 - 18:00
L rejona:
Dr. Lukas Plancker - Assessëur de chemun
Dr. Florian Mussner - Assessëur provinziel
Dr. Wolfgang Moroder - Presidënt Museum Gherdëina
Ntroduzion dl autor prof. Wilhelm Lutz cun vijita ala mostra
Intermezzo: Grödner Geigenmusik
Buffet cun spëisa da paur
Orar: Uni di dala 16:00 ala 19:00
Da n juebia nchin n dumënia nce dala 10:00 ala 12:00
Lunesc stlut
Pultrec dl nridlamënt y di ciamps de Gherdëina l ann 1956
L raion-cultura sotstà tresora a mudamënc che ne lascia mei do. I ie majeri sce la forzes economiches che duminea ie stersces. Nsci iela nce te Gherdëina.
I mudamënc dla strutures economiches te Gherdëina che ie piei via tla segonda metà dl 19ejim secul y che ie deventei for plu stersc do la Segonda Viera Mundiela – tl prim a Urtijëi, ma pona nce a S. Cristina y te Sëlva – à purtà a n auter cialé ora dl nridlamënt y dl raion. Luesc ie unii dac su y suvënz trasfurmei o lascei jì n malora; l lëur ti ciamps à tl prim damprovia y pona dl dut perdù si senificat, i ciamps ie jic n vara. L palancin tipich dl tublà à perdù si funzion.
Sun sburdla de na nrescida sun la geografia de Gherdëina fata da mi prufessëur d’Università de Dispruch, dr. Hans Kinzl, ti ani 1950, ei sun mi vijites y chertes desseniedes purtà ite mo d’autra pertes dl raion y tl medem mumënt nce pultrà ju luesc y nridlamënc. I pultrec fova tl prim mé n aiut per tenì a mënt l lëur fat, ma i à tl medem mumënt nce documentà l raion cun si nridlamënt y i ciamps te Gherdëina l ann 1956. I permët nsci de auzé ora mo deplù y te na forma unitera i mudamënc dl raion-cultura de Gherdëina tl ultim mez secul.
Wilhelm Lutz
VERNISSAGE Sa., 20.09.2014 - 18:00
L rejona:
Dr. Lukas Plancker - Assessëur de chemun
Dr. Florian Mussner - Assessëur provinziel
Dr. Wolfgang Moroder - Presidënt Museum Gherdëina
Ntroduzion dl autor prof. Wilhelm Lutz cun vijita ala mostra
Intermezzo: Grödner Geigenmusik
Buffet cun spëisa da paur
Orar: Uni di dala 16:00 ala 19:00
Da n juebia nchin n dumënia nce dala 10:00 ala 12:00
Lunesc stlut
Pultrec dl nridlamënt y di ciamps de Gherdëina l ann 1956
L raion-cultura sotstà tresora a mudamënc che ne lascia mei do. I ie majeri sce la forzes economiches che duminea ie stersces. Nsci iela nce te Gherdëina.
I mudamënc dla strutures economiches te Gherdëina che ie piei via tla segonda metà dl 19ejim secul y che ie deventei for plu stersc do la Segonda Viera Mundiela – tl prim a Urtijëi, ma pona nce a S. Cristina y te Sëlva – à purtà a n auter cialé ora dl nridlamënt y dl raion. Luesc ie unii dac su y suvënz trasfurmei o lascei jì n malora; l lëur ti ciamps à tl prim damprovia y pona dl dut perdù si senificat, i ciamps ie jic n vara. L palancin tipich dl tublà à perdù si funzion.
Sun sburdla de na nrescida sun la geografia de Gherdëina fata da mi prufessëur d’Università de Dispruch, dr. Hans Kinzl, ti ani 1950, ei sun mi vijites y chertes desseniedes purtà ite mo d’autra pertes dl raion y tl medem mumënt nce pultrà ju luesc y nridlamënc. I pultrec fova tl prim mé n aiut per tenì a mënt l lëur fat, ma i à tl medem mumënt nce documentà l raion cun si nridlamënt y i ciamps te Gherdëina l ann 1956. I permët nsci de auzé ora mo deplù y te na forma unitera i mudamënc dl raion-cultura de Gherdëina tl ultim mez secul.
Wilhelm Lutz
