Ntroduzion artistica: Marco Forni
Intermezzo: Filip, Maria y Jakob Senoner
Uni dii: 16:00 - 19:00
Juebia: 20:00 - 22:00
Lunesc stlut
Flavio Senoner (1970) à studià pra l’Accademia d’arte a Firënza,
Barnet Art and Design London finan via si stude tl’Accademia d’arte di
Brera a Milan. Ël viv y lëura a Urtijëi.
L ritm, la strutura y la maniera coche ie cuncei ora i materiai naturei sciche l lën y l ghips ie de na mpurtanza fundamentela per Flavio Senoner canche l mët adum si opres. Ma per ël ne n’ie l orden nia l fin prinzipel. Ël lëura a na maniera intuitiva, fin a canche l sënt che la cumposizion ie balanzeda ora. I vares che vën do ie l brujé dl lën y uni tant se nuzel nce de elemënc de ghips o mët leprò elemënc de lën orizontei o verti-
chei. Te si lëures adrovel l blanch y l fosch, l linëus y l scur, y a chësta maniera vën l
muvimënt, la plastizità y la tridimenscionalità auzedes ora.
Matthaeus Kostner (1973) à fat la Scola d’Ert jan a lauré pona te
na berstot da scultëur. Per deplù ani àl studià, ntan i mënsc da
d’instà, pra l’Academia Nternaziunela de Salzburg. Ël viv y lëura a
Urtijëi.
Ti seculi passei memorisova i viagiadëures si esperienzes les scrijan su ti diares. Chësta funzion ie pona unida sëurantëuta dala fotografia, che tl prim se damandova n gran mpëni deventan pona for plu y plu scëmpla da adurvé de gra ala tecnologia moderna. Chësc à purtà pro che l vënie fat na gran cuantità de fotografies, sëires de proiezion de dias che ne fina plu o slideshow modernes sun computer.
Te mi opres lëuri ie ora duta la fotografies de n di de viac ntier o de na vacanza les metan adum te na sëula fotografia cumplessiva. Ala prima udleda recunëscen culëures y formes, ma sce n ti cëla miec abinen ora for plu details, y nsci scumëncia n viac tla fotografia.
Ntroduzion artistica: Marco Forni
Intermezzo: Filip, Maria y Jakob Senoner
Uni dii: 16:00 - 19:00
Juebia: 20:00 - 22:00
Lunesc stlut
Flavio Senoner (1970) à studià pra l’Accademia d’arte a Firënza,
Barnet Art and Design London finan via si stude tl’Accademia d’arte di
Brera a Milan. Ël viv y lëura a Urtijëi.
L ritm, la strutura y la maniera coche ie cuncei ora i materiai naturei sciche l lën y l ghips ie de na mpurtanza fundamentela per Flavio Senoner canche l mët adum si opres. Ma per ël ne n’ie l orden nia l fin prinzipel. Ël lëura a na maniera intuitiva, fin a canche l sënt che la cumposizion ie balanzeda ora. I vares che vën do ie l brujé dl lën y uni tant se nuzel nce de elemënc de ghips o mët leprò elemënc de lën orizontei o verti-
chei. Te si lëures adrovel l blanch y l fosch, l linëus y l scur, y a chësta maniera vën l
muvimënt, la plastizità y la tridimenscionalità auzedes ora.
Matthaeus Kostner (1973) à fat la Scola d’Ert jan a lauré pona te
na berstot da scultëur. Per deplù ani àl studià, ntan i mënsc da
d’instà, pra l’Academia Nternaziunela de Salzburg. Ël viv y lëura a
Urtijëi.
Ti seculi passei memorisova i viagiadëures si esperienzes les scrijan su ti diares. Chësta funzion ie pona unida sëurantëuta dala fotografia, che tl prim se damandova n gran mpëni deventan pona for plu y plu scëmpla da adurvé de gra ala tecnologia moderna. Chësc à purtà pro che l vënie fat na gran cuantità de fotografies, sëires de proiezion de dias che ne fina plu o slideshow modernes sun computer.
Te mi opres lëuri ie ora duta la fotografies de n di de viac ntier o de na vacanza les metan adum te na sëula fotografia cumplessiva. Ala prima udleda recunëscen culëures y formes, ma sce n ti cëla miec abinen ora for plu details, y nsci scumëncia n viac tla fotografia.
