Ntroduzion: Lisa Trockner
Uni di dala 16:00 ala 19:00
Merdi, mierculdi y vënderdi nce dala 20:30 ala 22:30
Lunesc stlut
Buffet: Chalet Gerard
Cun la parola “introiezion” (dal latin intro = ‚dedite’ y iacere = ‚smaché’) ntënd la psicologia la carateristica dla persona de to su pensieres, sentimënc y manieres de cumpurtamënt de d’autri.
Per Sigmund Freud ie “introiezion” l azeté de vijions morales y de vita dla persones, cun chëles che mutons se identifichea.
Figures de mutons ie da for al zënter dla criazion artistica de Gehard Demetz. “Mutons se damanda da ulache l vën l bon y l mel y da ulache l vën cër cumpurtamënc, cun la cuscienza de pierder, canche i crësc, l fortl de recunëscer si subconsce, ma tl medem mumënt de arjonjer l mesun de cuntrolé si realtà” spiega Gehard Demetz. “Pënsi che l’afermazion de Boris Groys, che son n museum de gens, se spidlea dantaldut ti mutons nfin a ot ani. Per chësta rejon me nteressea dantaldut la fertilità y l potenzial criatif dla persona te si prim ani de vita, l tëmp, canche l carater ne ie mo nia furmà defin y dut possa mo se svilupé te na maniera liedia”.
Gehard Demetz (*1972) viv y lëura te Sëlva. Si scultures ie caraterisedes da na perfezion de marueia, che ne ie no retorica, no tlassica. Atratives y mpresciunëntes tl medem tëmp, descëida l’operes de Demetz bunder y faszinazion sun dut l mond.
Do si debut tl 2005 ie Gehard Demetz unì nvià a mëter ora si scultures te galeries renumendes y si lëures ie unic metui ora te truepa mostres y fieres d’ert, danter l auter tl MACRO a Roma, ti Stac Unii d’America (New York, Los Angeles, Miami), tla Spania, Germania y Corea, sun la Art Basel y tla Cina.
Ntroduzion: Lisa Trockner
Uni di dala 16:00 ala 19:00
Merdi, mierculdi y vënderdi nce dala 20:30 ala 22:30
Lunesc stlut
Buffet: Chalet Gerard
Cun la parola “introiezion” (dal latin intro = ‚dedite’ y iacere = ‚smaché’) ntënd la psicologia la carateristica dla persona de to su pensieres, sentimënc y manieres de cumpurtamënt de d’autri.
Per Sigmund Freud ie “introiezion” l azeté de vijions morales y de vita dla persones, cun chëles che mutons se identifichea.
Figures de mutons ie da for al zënter dla criazion artistica de Gehard Demetz. “Mutons se damanda da ulache l vën l bon y l mel y da ulache l vën cër cumpurtamënc, cun la cuscienza de pierder, canche i crësc, l fortl de recunëscer si subconsce, ma tl medem mumënt de arjonjer l mesun de cuntrolé si realtà” spiega Gehard Demetz. “Pënsi che l’afermazion de Boris Groys, che son n museum de gens, se spidlea dantaldut ti mutons nfin a ot ani. Per chësta rejon me nteressea dantaldut la fertilità y l potenzial criatif dla persona te si prim ani de vita, l tëmp, canche l carater ne ie mo nia furmà defin y dut possa mo se svilupé te na maniera liedia”.
Gehard Demetz (*1972) viv y lëura te Sëlva. Si scultures ie caraterisedes da na perfezion de marueia, che ne ie no retorica, no tlassica. Atratives y mpresciunëntes tl medem tëmp, descëida l’operes de Demetz bunder y faszinazion sun dut l mond.
Do si debut tl 2005 ie Gehard Demetz unì nvià a mëter ora si scultures te galeries renumendes y si lëures ie unic metui ora te truepa mostres y fieres d’ert, danter l auter tl MACRO a Roma, ti Stac Unii d’America (New York, Los Angeles, Miami), tla Spania, Germania y Corea, sun la Art Basel y tla Cina.
