GIAURIDA n vënderdi ai 7 de setëmber 2018 da mesa la nuef da sëira
Ntroduzion: prof. Vinzenz Senoner
Buffet: Hotel Savoy - Sëlva
Orar dla mostra: uni di dala 16:00 ala 19:00
Vënderdi, sada y dumënia nce danmesdì dala 10:00 ala 12:00
“Dessenië y depënjer me dà la puscibltà de ti cialé y de sentì plu avisa la belëzes de chëles che fajon pert.”
Viktor Senoner vën ora da na familia de scultëures. Ël ie ruvà a fé l mestier da moler de figures tres stredes ncrujedes. L se sënt fertunà de avëi mparà chësc bel mestier cun si truepa tecniches. L à nce abù la fertuna de pudëi fé de biei lëures sibe te Südtirol che oradeca.
De capriz (ora de ëura) se àl for plu dat ju cun l dessëni y la pitura do la natura y alalergia. I motifs abinovel nia dalonc da si ncësa. De gran mpurtanza fova per ël daniëura n bon raport „de amezizia“ cun l motif che l depenjova. Perchël ne n’ àl nceno prëscia a finé n cheder. Jan for inò tl medemo post ti cialan, dessenian y depenjan l medemo motif se àl suvënz rendù cont dla nfinità de belëzes che pieta la natura. L ie sciche na esplojion de vitalità, de formes, dla gran varietà y vibrazion de culëures, de tofs, sonns y nce dl chiet. Chisc chedri ie n tentatif de repurté la belëzes che l à pudù udëi, sentì y viver sciche na ciantia de lauda.
GIAURIDA n vënderdi ai 7 de setëmber 2018 da mesa la nuef da sëira
Ntroduzion: prof. Vinzenz Senoner
Buffet: Hotel Savoy - Sëlva
Orar dla mostra: uni di dala 16:00 ala 19:00
Vënderdi, sada y dumënia nce danmesdì dala 10:00 ala 12:00
“Dessenië y depënjer me dà la puscibltà de ti cialé y de sentì plu avisa la belëzes de chëles che fajon pert.”
Viktor Senoner vën ora da na familia de scultëures. Ël ie ruvà a fé l mestier da moler de figures tres stredes ncrujedes. L se sënt fertunà de avëi mparà chësc bel mestier cun si truepa tecniches. L à nce abù la fertuna de pudëi fé de biei lëures sibe te Südtirol che oradeca.
De capriz (ora de ëura) se àl for plu dat ju cun l dessëni y la pitura do la natura y alalergia. I motifs abinovel nia dalonc da si ncësa. De gran mpurtanza fova per ël daniëura n bon raport „de amezizia“ cun l motif che l depenjova. Perchël ne n’ àl nceno prëscia a finé n cheder. Jan for inò tl medemo post ti cialan, dessenian y depenjan l medemo motif se àl suvënz rendù cont dla nfinità de belëzes che pieta la natura. L ie sciche na esplojion de vitalità, de formes, dla gran varietà y vibrazion de culëures, de tofs, sonns y nce dl chiet. Chisc chedri ie n tentatif de repurté la belëzes che l à pudù udëi, sentì y viver sciche na ciantia de lauda.
