Leo Ferdinando Demetz

"Mudazions" - scultures

14/08/2014 - 09/09/2014

Vernissage: 14.08.2014 - 18:00
Ntroduzion: Alessandra Redaelli (critica d’ert)
dr. Lukas Plancker (assessëur de chemun)
Intermezzo: Daniela Demetz

Orar:
Uni di: 10:00 - 12:00 / 16:00 - 19:00
Mer., mier., ven. y dum.: 20:30 - 22:30
Sada stlut ora che n sada ai 16.08.2014


Stories de na scëmpla umanità eroica
N Crist scialdi uman, tan uman da ne vester belau nia da cunëscer ora, ie mbrucià sëura nëus sun si crëusc grovia. La pel che spientla, la cërn vënta, i braces che semea uec monce te si posizion, desflei ju ma nturtidlei y cun n senificat tan sutil da fé marueia. L Crist de Leo Ferdinando Demetz nes vën dant sciche senià dal picià – y te chësc ie l artist de na modernità che fej mprescion – l se cuncretisea sciche jì dojù, sciche se lascé jì. La belëza maiestëusa lascia pro na nterpretazion nueva ulache l murì per i picëi dla persones devënta nce n murì per la deblëzes y la miseries dla medema persones.
Purempò ie Demetz bon de nes cunté dut chësc zënza pierder l balanz che ie de na sort de lesirëza, y de na belëza naturela che ne vën mei mancia. L artist che sà bën co lauré l lën y namurà dla figures zipledes à tëut la dezijion de fé raidé si mostra persunela nueva ntëur a chësc Crist y à nsci fat su, sciche zënza, na galaria de retrac plëns de grazia y de stories che tira pea.
Chësta figures lesieres zipledes cun na bona man – a na maniera de rënder la cunsistënza dla pel, de auzé ora avisa i particuleres de na esprescion – tl lën de linda, da castanies y de zirm semea unì su cun fadia dai parëies o rumpì ora dal cuer de n lën per gauja de na alchimia magica. L ie eroes che lecorda zeche de epich, saudeies che cun si corni grandiëusc devënta condotieres da snait; l ie angiuli de na belëza lucënta che nasc mo n iede cun n cuer nuef y n spirt nët mustrà su tres eles jëunes che crësc dal piet ora. Ma l ie nce ëi y ëiles perdui te si vita trangujeda da uni di, maridei resseniei, vedli umiliei, perjunieres stluc ite te si sënn chiet, ëi schicei dala vita reprejentei cun na morsa che ti stluj pro l cë. Y jëuni che chier tla natura y te si ravises vërdes l fin de si ejistënza y sëuravivënza, la delibrazion per n daunì che possa unì docà.