LEONORA PRUGGER - JONA SALCHER

ORADECÀ

26/06/2020 - 14/07/2020

PITURA Y FOTOGRAFIA

GIAURIDA 26.06.2020 - dala 20:00

Ntroduzion: Esther Videsott
Intermezzo: Duo Carmen & Simon

Orar dla mostra

27.06. - 14.07.2020

16:00 - 19:00 (Lunesc stlut)


LEONORA PRUGGER

Canche l surëdl va dojù y la luna se mostra, vën nosta normes sozieles cumplichedes dates dant dal ritm busient dla vita de nuet. Cie che nëus udon sciche vita de nuet, fata de mic, regules de cumpurtamënt y usanzes, vën suvënz lecurdà sciche “bon tëmps”. N cumpurtamënt esagerà che dà tl uedl ne vën de nuet nia mé tolerà, ma monce stimulà. Ntan la fin dl’ena se aspieten n devertimënt viv per duc i sënsc. L ie n’aspetativa de zeche che à da unì y che sburdla da na pert per n pitl mumënt l’urela longia, che va purempò for persëura de mprescions acustiches y visives. Canche i tëmps ie madures y la fin dl’ena ie tlo, vën duc i cruzi y la tëmes da uni di finalmënter metui da na pert de gra a n’euforia desmesureda. Ala medema esperienzes lions, al cuntrer, nce festidesc y tëmes nia dites, ma che ie for tlo y che purton for te nëus. Abadon figures, fueres y tofs intensifs. Nosc sënsc va persëura y l busiamënt porta a na cundizion de melvester. Cie che nes mbincion pona, ie l uet. Chësta esperienzes ntravaiedes dla vita de nuet mplenësc mi lerch reéla sun tëila. Se tenì la mprescions devënta n ritual tres chël che la figures giata formes y i culëures mplenësc la lerches. La tëila ueta ie na lerch ueta, che porta a n melsté dedite. L dejidere de fé sparì la lerch ueta y l uet dedite me sburdla de viers dla pitura.

JONA SALCHER - No illusions
Tl prim mumënt semeieles ilujions. L semea che les mostre n post che ne ie nia, na perzezion fauzificheda dla realtà. L usservadëur che ne mët nia tan verda se sënt nsci ngianà te si perzezion, trapulà dala tlarëza de cie che l vëija. Te n segondo mumënt se lasceles purempò recunëscer sciche posć reéi. L usservadëur che mët verda vëija te ëiles utopies veramënter realisedes: eterotopies. Les mostra persones ulache nen ie y tl medemo mumënt ulache nen ne ie nia; te n post nia reél. Ajache la eterotopia ie bona de mëter adum te un n post plu lerches, che ne se lascia perdrët nia mëter adum. Che la georeferenziazion ne se lascia nia mudé ne vën nia tëut n cunscidrazion. La stredes dl Maroco abina lerch tla medema luegia sciche la partys de Minca. Scenes da uni di de n paesc, ulache la puvertà y la ngiustizies se mostra bele ala prima udleda, vën metudes nsëuralauter sun scenes de festa plëines de richëza y devertimënt de na cumenanza che viv tl bënsté. Cie che l uzidënt dl mond scuend, vën tlo metù al prim post. Scebën che la semea destin, resultea la eterotopia mpo mo n pert dal cajo. Ajache la cumbinazion di doi monc, la dopla espusizion, la dopla udleda cun la memoria dla camera, ie n liam che vën a se l dé per cajo. La fej fazion doi iedesc, sun l usservadëur y sun la fotografia. La ie y se damanda de unì lasceda ite. Lieda ala melsegurëza de nosc tëmps, mostra l’opra n mumënt curt che ie tl medemo tëmp memorisà per for sun la fotografies analogiches. Tlo ne ie nia mé mescedei doi posć, ma nce doi tëmps, l di y la nuet, y la tradizion se sincronisea cun l modern. Ti cunfronc dla lerch che resta à la fotografies na funzion, che se svilupea danter i doi monc. Te chësta lerch che resta iel l usservadëur, che tres la fotografia à la puscibltà de ti dé na udleda a tramedoi monc. L depënd da ël crì ora sce chësta eterotopies à mpo lascià lerch per na ilujion o sce la lerch reéla, la lerch ulache ël ie nstës, ie mo plu ngianëusa.